e o practică obişnuită ca în concedii, pe plaje, între chiştoace, în benzinării, la o cafea de 7 lei, să vezi madame de pică înţolite “la tendinţă” (jeansii ăia care pocnesc pe coapse, bluziţele baby-doll, denumire la care am ajuns să fac alergie) citind, devorând, frunzărind, foşnind cu nesaţ tabloide şi reviste feminine, al căror singur cusur este faptul că existenţa lor aboleşte existenţa câtorva sute de arbori, transformaţi pe nesimţite în hârtia glossy imprimată cu chipul, ţâţele şi curul nu-ştiu-căror bunăciuni autohtone, desore  care ne e dat să citim afirmaţii vecine cu descrierea măcelărească, la tejghea, a celor mai fresh bucăţi de antricot. cu ce mă ajută pe mine faptul că pleata rebelă a lui drew barrymore face furori pe plajele din malibu? sau că adela popescu şi-a bronzat funduleţul suficient de bombat şi de ferm ca să fecundeze bobiţe de salivă la colţurile gurilor mirosind a wc public ale românaşilor ? why would i or anyone like to know că una de la sexxy e grasă, şi nu sexy, căcat, maţele mele nu vor avea niciodată, dar niciodată vreo tangenţă cu nevoile şi conţinuturile maţelor ei (poate în vreun cataclism care ar turti românia ca pe  o îngheţată ţinută-n soare). e jenant să te intereseze ce ruj foloseşte gagica lu mahăru cutare, sau ce parfum îşi pulverizează nicoleta luciu pe chiloţi.

e jenant să scrii despre asta. jenant. ce spuneţi? “  plebea adoră să-şi răsucească hangeru-n rană, să-şi “alinte” sărăcia pre numele altor bogăţiiplebea e masochistă.”

ei bine, then….plebea trebuie tratată cu sadism.