ţărmul

 

aştept să scriu ceva bun pentru tine, să completez o fişă

despre ce mă sensibilizează ce mă dezgustă ce mă face să plâng

şi iată cum tot drumul meu e pavat cu bătrâni libidinoşi

pe care tu i-ai putea înţelege mai bine, eu nu, eu am ajuns la ţărm

îmi spăl aici hainele cu sentimentul de vină pe care-l au copiii deşertului când varsă din greseala bidoanele cu apă pentru o saptamana intreaga in care

zidurile se vor usca si vor fi faramicioase, cum e inima mea, cum e corpul meu

sexul meu cusut cu o mie de copci , eu te aştept pentru că nu mai înţeleg nimic

eu nu mai înţeleg dragostea care merge pe catalige

nu mai înţeleg femeile mucegăite care ies din casele lor

ca din nişte cutii de pantofi, şi se pregătesc pentru zilele lor de naştere

ca pentru nişte drumuri lungi pline de neprevăzut/

picior peste picior

cu ciorapii lipiţi cu ojă şi pantofii scâlciaţi

ele

îmi zic că dragostea poate lua chipul oricărui bărbat

de la ăsta care se-mpleticeşte şi cade într-un rodou gol

până la ăsta fără mâini şi fără picioare

ca un tors de păpuşă-totem azvârlită între tufele din spatele blocului.

le fac fotografii. şi verdele ochilor lor trece ca o tonă de aluviuni

prin sângele tău

 

 

am mers prin ploaie. m-am adăpostit într-o scară. blocurile fantomă

iau forma ta când te-ntinzi, forma ta excitat, forma ta plin de trufie.

 l-am văzut pe demian masturbându-se. ochii lui demian şi  poza unei anorexice. ochii lui demian, sudoarea lui prefăcută-n sebum  lacrimile lui prefăcute-n osânză

 ea va muri curând pentru că are 30 de kile şi venele ei sunt mai subţiri

decât acele perfuziilor cu glucoză. ea are părul roşu. în rest e cenuşie.

 el va mai gâfâi pentru o jumătate de oră,

ea are kile câte minute se va mai gândi el la ea,

câte minute îşi va mai freca mâinile una de alta

până ce transpiraţia i se va resorbi în porii larg deschişi

ca la bolnavii de gută

şi gura lui de rozător se va închide cu zgomotul unei uşi de motel

l-am văzut pe demian pe toţi stâlpii de înaltă tensiune în toate umbrele lor rahitice

şi mutra lui îndobitocită m-a urmărit o vreme.

şi amintirea lui ca un corp greu s-a strecurat pe sub geaca mea roşie mi-a dat jos sutienul chiloţii pielea şi carnea mea s-a unit cu inconsistenţa şi dezolarea stridente şi groaznice

amintirea ta, demian e stridentă şi groaznică, aproape la fel de stridentă cum ar fi un viol la 10 ani

în camera în care ţi-au făcut ai tăi botezul şi prima băiţă

şi ţi-au adus jucării rânjite şi mute pe care ai încercat să le dresezi şi să le biciuieşti

mai ştii ce a zis/

 acum tu eşti aia dresată şi biciuită

 

*

zac într-o baltă de ură

plină cu peşti mici şi diformi, pe care darla îi va mânca mâine se  va linge pe degete

visul erotic visul pervers in kre esti si tu  caut un loc bun pt nopti spalacite la fel

toate la fel cu sapun de casa si mirodenii

 

 

astăzi stomacul meu e o formă din plastic

fetiţele îl umplu cu nisip şi cu apă din mare- azi sunt plină de mâl

somnul îmi trece prin esofag şi mă înec cu noroi / sunt fericită

strâng mătasea broaştei în baloturi, le depozitez sub un pod/ o să-ţi croiesc o rochie de vară/ rece şi vaporoasă/ o să-ţi croiesc o rochie de copil/ tăiată sub sâni/ azi sunt grea, murdară, o plajă cu jucării din plastic şi copii din plastic/ mama decupează figurine dintr-o bucată de antricot. astăzi sunt ţărmul care se surpă sub tine.

astăzi

în corpul meu cresc castele